Blazoanele boierești și stemele civice erau în trecut cărțile de vizitǎ ce exprimau cine era posesorul și din ce familie provenea acesta
Aceastǎ conștiințǎ a identității și apartenenței si- a materializat manifestarea prin simbolurile exprimate pe scuturile blazoanelor. Oamenii au avut mereu aceste preocupări legate de întrebările: de unde venim, cine suntem și încotro ne îndreptăm. De- a lungul vremurilor, oamenii și comunitǎțile iși schimbǎ periodic formele prin care își exprimǎ originea și apartenența. Unele familii boierești și- au cercetat trecutul, și-au creat povești despre propriile origini, și- au ales simbolurile care sǎ le lase pe monumente pentru generațiile viitoare. Memoria colectivǎ râmâne vie numai dacǎ reușim sǎ observăm mesajele reprezentate în piatrǎ. De multe ori trecem pe lângă clădirile emblematice ale orașului, fǎrǎ sǎ mai vedem simbolurile primite moștenire.
Sǎ ne reamintim în fiecare zi sǎ ridicăm privirea și sǎ redescoperim semnele de pe fațade. Dacǎ privim pentru a le interpreta, putem retrǎi poveștile spuse de blazoane și astfel vom vedea dintr- odatǎ clădirea altfel. Acest proces de citire a pietrei este ca un șoc inițiatic ce ne trezeste conștiința istoricǎ. Acestǎ curiozitate ne îndeamnǎ deseori sǎ împǎrtǎșim și cu ceilalți și sa transmitem mai departe ceea ce noi vedem mai bine și înțelegem mai profund. Cǎlǎtoria cunoșterii istoriei comunităților, dar și a autocunoșterii are ca hartǎ fațadele ce încǎ mai pǎstreazǎ blazoanele boierești, stemele civice și scuturile ecleziastice.
Adrian Ilade
Author


