Membrii breslelor negustorești se ghidau dupǎ reguli asumate de fiecare
Atunci când privim fațadele, sculpturile și stucaturile, citim cǎ acestea transmit principiile dupǎ care se organizau membrii unor bresle de negustori, aceste forme de asociere profesionalǎ putând rezista numai dacǎ fiecare se ghida dupǎ regulamente și proceduri de lucru. Pentru a intra într- o breaslǎ, candidatul trebuia sǎ dea dovadǎ de seriozitate, disciplinǎ și încredere. In cadrul breslei, negustorii învǎțau sǎ păstreze concordia între ei, cărămizile construcției comunitǎții fiind reprezentate de fiecare membru, iar principiile dupǎ care se ghidau erau conținute în mortarul care îi lega. Membrii breslelor acceptau părerile celorlalți, ascultau opiniile altora și dădeau dovadǎ de toleranțǎ înainte a da judeca. În cadrul asociațiilor negustorești domnea încrederea, respectul și solidaritatea.
Pe vechea Ulițǎ a Goliei întâlnim fostul Palat Comercial, fostă Bancǎ a Moldovei și fostă Bancǎ Dacia, care poartǎ pe fațade stucaturi cu simboluri în loc de logo- uri. Ce mesaj ascuns stǎ în decorațiunile acestora? Ridicând privirea putem vedea un toiag în jurul căruia se încolǎcesc doi șerpi, reprezentând caduceul lui Mercur. Ce cautǎ casca înaripatǎ a lui Mercur pe o clădire comercialǎ? Mercur este zeul antic asociat cu negustorii, comerțul, schimburile și cǎlǎtoriile. Era mesagerul zeilor, aripile arǎtând caracterul comercial de mișcare, schimb, rapiditate și comunicare. Un oraș comercial este mereu în mișcare, negustorii cǎlǎtoresc pentru a aduce mărfuri rare iar cumpărătorii negociazǎ sub semnul principiilor lui Mercur.
Ulița Goliei nu era doar o simplǎ stradǎ, era o arterǎ prin care circula prosperitatea breslelor negustorilor. Toatǎ lumea care trecea prin fața băncilor vedeau însemnele care alcǎtuiau cartea de vizitǎ a instituțiilor bancare. Prin aceste stucaturi se transmitea fǎrǎ a se folosi de cuvinte cǎ instituțiile bancare funcționeazǎ pe baza încrederii, responsabilitǎții, ordinii și rigorii. Clădirile , chiar dacǎ aveau fațadele frumoase, trebuiau sǎ comunice prin stucaturi principiile dupǎ care se ghidau. Unele bănci aveau pe fațade un stup de albine pentru a transmite seriozitatea, disciplina, munca de organizare, ce garantau prosperitatea celor ce lucrau cu instituțiile bancare. Bunăstarea stupului este rezultatul contribuției fiecǎrei albine pentru același scop, metafora stupului semnificând cǎ oamenii care lucreazǎ împreunǎ au încredere unii în alții, își îndreaptǎ eforturile în jurul unei misiuni comune, ce se bazeazǎ pe încredere.
Adrian Ilade
Autor


